Magazin de antichități cu servicii email marketing

Acum ceva timp, în timp ce îmi savuram liniștit ceaiul de fructe cu gheață de la ora 5, într-o frumoasă după-amiază, căutând o modalitate de a-mi promova mica mea afacere pe care am deschis-o de curând, am primit într-un email o broșură de la un restaurant din orașul meu care își promova ofertele la mâncărurile care arătau apetisant.  Am rămas suprins cum de vestea despre respectivele produse ajunsese tocmai pe adresa mea de mail, mai ales că eu nu pășisem niciodată în acel restaurant. De fapt, cred că nu se deschisese decât de vreo 2-3 luni și abia vag auzisem de el. De obicei, sunt adeptul mâncării gătite în casă și nu a restaurantelor sofisticate.

Broșura arăta atât de bine, încât m-a convins să mă ridic din fotoliul meu confortabil și să trec pragul restaurantului, în căutarea fripturii de porc cu salată asortată care mă făcuse se mă gândesc șa ea, de când am primit pe mail broșura colorată. Am realizat atunci cât de mare impact asupra publicului are publicitatea online și mai ales, cea realizată prin intermediul emailului.

Așa că am conctactat și eu firma care se ocupa cu astfel de activități Ei numesc asta serviciide email marketing. Eu le spun că sunt niște tipi deștepți care m-au convins printr-un simplu email să plec de acasă și să văd despre ce e vorba în oferta primită. Am început și eu să aplic aceeași metodă pentru magzinul meu de antichități pe care l-am deschis. Până să descopăr această firmă, avea impresia că afișele, flyerele, bannerele și cărțile de vizită sunt suficiente pentru a-mi promova serviciile. Nu eram dispus să investesc prea mult în promovare și imagine și aveam impresia că mă pot descurca singur. Însă, habar nu aveam cui se adresează acest magazin cu vechituri pe care l-am deschis. 

Cert este că eu nu sunt deloc o persoană ușor de convins, atunci când vine vorba de publicitate. Mai mereu privesc cu scepticism ceea ce încearcă micii sau marii comercianți să-mi vândă. Nu cred absolut deloc în falsele oferte promoționale și mereu mi-e teamă să nu fiu păcălit. Chiar și serviile de email marketing le-am privit cu neîncredere. Însă m-am convins că este vorba de o firmă serioasă pe care v-o recomand și vouă.

Tocmai de aceea, îmi doresc ca promovarea pe care o fac firmei mele să fie cu adevărat convingătoare. Iar serviciile de email marketing mi-au oferit asta. Ei se asigură că informațiile pe care le trimi ajung în imbox și nu în spam, acolo unde nimeni nu s-ar încumeta să le deschidă vreodată. În plus, adresele de mail către care merge publicitatea sunt unice, iar asta îmi garantează că tot mai multă lume va afla de serviciile pe care eu le ofer.

Povești din autobuz

Au început lucrările pentru recondiţionarea şinelor de tramvai şi, drept urmare, timp de doi ani, pe aceeaşi rută, se va circula cu autobuze. Roşii, albe sau galbene, mai curate sau mai prăfuite, la mâna a doua sau a noua, autobuzele sosesc în staţie şi îşi deschid larg uşile pentru a lăsa călătorii să intre. Programul lor e încă o enigmă. Dacă ai noroc, vine imediat în staţie, dacă nu, poţi aştepta până la 15 minute.

Astăzi, la prânz, nu e deloc înghesuială. Încă mai sunt câteva scaune libere. Autobuzul merge încet, stă liniştit la semafor. Dacă drumul până la Facultatea de Jurnalism și Științe Comunicării ar fi mai lung, ai putea chiar să tragi un pui de somn, fără ca cineva să te deranjeze. Fiecare cu povestea lui, cu gândurile lui.

 Studenţi gălăgioşi nu sunt prea mulţi, semn că vacanța e aproape. Doar două fete discută de zor despre examenele din sesiune, dar şi despre planurile din vacanţa de vară. Un tânăr îmbrăcat în tricou verde cu dungi îşi freacă mâinile neliniştit. Îţi dai seama imediat că nu are bilet şi aşteaptă să ajungă mai repede la destinaţie. Dar are noroc. De data aceasta, nu e nici urmă de controlor.

O bătrânică se urcă de la piaţă, cu două plase încărcate în mâine. Se repede către cel mai apropiat scaun şi apoi îşi trage sufletul. Lângă ea, o doamnă în rochie neagră priveşte pierdută prin geamul prăfuit. Bătrânica începe să se plângă de cât de mult s-au scumpit legumele şi brânza în piaţă. Doamna de lângă ea dă din cap în semn de aprobare, apoi îşi face loc şi coboară la Universitate.

Undeva mai în spate, un domn mai în vârstă răsfoieşte un ziar. Tot de la Universitate se urcă un amic de-al său care îl zăreşte imediat. Pe chipul lor se vede bucuria revederii şi apucă de povestit. Domnul cu ziarul fusese plecat în Germania, la nepoţi, iar acum s-a reîntors în ţară. Discuţia celor doi e întreruptă de frâna bruscă pusă de şofer. Aproape lovise un taximetrist neatent care-i tăiase calea. Liniştea e tulburată şi, pentru un moment, toată lumea uită de poveştile lor şi discută despre incident. Unii înjură, alții își fac cruce ca să-i mulțumească celui de sus că au scăpat cu bine.

E teribil de cald, iar geamurile toate sunt deschide. Din afară intră aerul fierbinte. Sunt peste 38 de grade și tot ce-mi doresc este să ajung acasă. Drumul e lung, infernal de lung.